poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-11-09 | |
ca și soarele bărbatul fără femeie se rușinează
să se arate gol în miezul iernii femeia e copacul cu frunze vii în spatele căruia bărbatul se ascunde ca să ardă mai viu cînd se crapă de ziuă și pe copaci îi doare primăvara și ei mor din picioare și ei cîntă prin păsările cerului după ce bărbatul moare femeia lui mai clipocește prin frunze mai plînge înlănțuită ca o mujer dolorosa o iederă verde închis o fulgeră strîmb peste coaste bocetul ei e singur-singurel taci femeie, zînă, poveste pe strună nevăzută, neștiută, nebună ............................................... femeia e copacul vorbitor din povestea fiilor ei iar ei o povestesc de bine și de rău la poarta celei mai bătrîne femei era un brad uscat, un ram țepos spînzura în vînt și cînta iarna plîngea ars de chiciură primăvara creșteau coprine ca picate cu ceară din lacrima lui ca și soarele bărbatul fără femeie totuna cu femeia lui-copac se luminează
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate