poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-09-22 | |
Eu sunt nebunul de alb, să-mi iei din culoare!
E mult prea mult alb ca să mai știu unde doare. Destinul meu tace și el așteptându-ți mutarea, Te rog să nu întârzii să nu se așterne uitarea. Să vii la troiță diseară, aș vrea să-ți vorbesc, O rugăciune pentru anii trecuți să-ți șoptesc. Au fost mult prea albi și nu au destule cuvinte, Aș vrea să îi rog să mai stea, dar merg înainte. Sunt acum mult prea alb și nebun să nu te aștept, Culoarea de alb nu-i un dar, ci o rană în piept. Și chiar de strâng nebunia în pumni, tot mă doare, Iar pe tine te-aștept să vii să îmi iei din culoare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate