Dacă te-ntrebi vreodată

Dacă te-ntrebi vreodată unde sunt,
Sau de sunt bine, ori mi-e frig,
Să știi că m-am făcut cârlig
Și n-am nici pâine, n-am nici unt...

Să știi că-mi râde toamna toată,
Dansez cu greierii în horă,
Dorm iepurește, câte-o oră
Și-mi vând gândurile, la bucată!

Ud stelele cu ochii tot mai morți,
Sorb luna, în porții cam mici
Tropotind timid pe niște frici
Și zăvoresc cu milă niște porți...

Dacă te-ntrebi vreodată unde sunt,
Sau de sunt bine, ori mi-e frig,
Să știi că m-am făcut cârlig
Și n-am nici pâine, n-am nici unt...