“e verde azi lacul albastru”

în râulețul dintre Lacul Tăbăcărie
și Marea Neagră
sunt pești
care nu suportă apa sărată
dar totuși
rătăcesc din lac în mare

câteva acorduri de chitară
câteva titluri de carte
o pauză lungă...

discuții din ale noastre
și-n cele din urmă
povestea




1.


m-am tot gândit și m-am răzgândit

până când gândul s-a dus între ape

atât de departe

că l-am pierdut definitiv

întristând seara aceasta așa

pur și simplu, fără vreun motiv



căutam un motiv de tristețe

dar nu-mi aduceam aminte

decât glumele tale

și m-am trezit râzând

până când ai apărut tu

primul cavaler al penei de pescăruș

cu gradul de caporal

călare pe cal

cu o pălărie împletită

din fire de in, de cânepă

de logaritm și de radical

cu andrele de coordonate sferice

luate din calotele polare

strălucitoare la soare

picurătoare



câteva picături au căzut

pe punctul de pe dunga albastră

de la tine din fereastră

colorând cele 9 cercuri ale lui Euler

precum pălăriile celor 9 muze…



ymp



de sănătate

și veselie

să fie!



tot așa

ca tristețea

fără motiv







2.


din casa de pe plajă

lumea trezită în vraja

unui norișor de aburi de cafea



pe lângă caiși

pruni, meri și peri

pe lângă piersici

pe sub arcade de viță de vie

chiar aici unde altădată

era pe lângă plopii fără soț

cu părul în vânt

Radicalul vine cu Calul

Calul vine cu Nechezatul

Nechezatul vine cu Aburul

Aburul vine cu Minotaurul

după Minotaur vin multe altele

la urmă de tot

vine și Labirintul



din partea mea

cu Nostalgie

și Bucurie

să vă fie,

ție, familiei, prietenilor

și dacă or mai fi și din aceștia

care vrăjmășesc pe cei care iubesc

și lor







3.



mereu lipsește câte ceva

de data aceasta nu lipsește nimic

cioara de la Timișoara cârâie într-un plop

sticlei de șampanie îi sare un dop



in the top of the roof

insula cu stuf
















Ioan-Mircea Popovici

Constanța, 10 septembrie, 2017

(din casa de pe plajă, fericiți cei curați cu inima)