poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-07-18 | |
cuvântul meu. diversele întâmplări
ca niște turbioane de fum. când și când pământul cu inflorescențele sale. plenitudinea clipei decupate din smalțul unei ore revărsate pe drum. eu însumi, mult mai furios decât aș fi putut bănui, dușmănind de moarte fiecare neprihănită culoare, gelatinos deznodământ sloi uriaș, vinețiu, plutind în aer între două stări imateriale. am locuit recent într-un oraș de un roșu profund. locul comun unde se-aprindeau la întâmplare molii de vânt cu aceeași desăvârșire continuă. am urcat până aproape de primele stele printre înaltele stânci, fără sens parcă știam de bucata aceea de lume zidită în lădițe de lemn de prun și-n oale cu smalțul dus de demult. o colonie de gene și de sori orbitori tiviți către orizont tot mai mult... am iubit-o pe Cecilia. am iubit-o din prima clipă când am văzut-o. am iubit-o ca un copil, până la alb până la cuvântul meu indistinct, turbioane de fum smalțul orei revărsate într-o frunză de prun eu însumi mult mai incandescent decât un ghem de lumină. mult mai profund.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate