cu lacrimi mici tristețea ta venise,
așez altar sub maluri de icoană
doar crucea de pe bust îmi este rană
în degetele trei ce mi-au fost scrise.

te iert de păsări prinse-n marea goană
morminte șed în liniște, deschise
alaiuri vin canicular în vise
și tot fierbinte zeama e în cană.

în inimă de litere fecunde
acelora robiți de preacuvinte
deschid portița Raiului, să intre
căci veacuri poartă ca pe-atât secunde.

cu adevăruri ochii ți-s legați,
luminile-n vecie sunt argați.