poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-06-06 | |
ieri la prima oră
mi-a venit sufletul la loc, fără să fii de față cât cuprindeam cu privirea, simțind peste tot cum se desfășoară viața, nu erai nicăieri nici urmă de ochii tăi care caută și renunță, niciun șold, niciun braț, până și mirosul tău era de negăsit n-ajunsesem bine să mă văd și în mine era deja rătăcită amintirea vocii tale mă simțeam liber, dragostea era la locul ei și dintr-o dată am înțeles că tocmai asta e ideea, că mi s-a întâmplat adevărul toată ziua a fost la fel, cu fiecare trăire și împrejurare, printre oameni înghesuiți și izolați, prin ploaia care-mi venea turnată la un moment dat am luat în brațe un câine, l-am strâns cu ochii închiși, așa cum vin firesc lucrurile astea și blana lui udă, care de obicei ar fi avut de-a face cu tine, nu mi-a mărturisit decât despre el ziua de ieri a adus înțelegerea că apropierea noastră nu vine de la ce vrea fiecare, ci de la ce suntem deja dragostea care ne trece e precum pădurea care se îndesește în urma noastră, libertatea care ne face fericiți e făcută din piatra și apa și vântul care ne vor supraviețui la capătul zilei de ieri am simțit același adevăr când te-ai strecurat lângă mine, cu sufletul gata să se ducă azi văd în privirea ta că știi, deslușesc limpede prin iarba care ești felul în care suntem, fără întrebări și în neliniște
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate