poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-04-30 | |
abandonarea asta absurdă, goana în noapte
și plaja deschisă, florile de apă și acea femeie ce pășește orb pe nisipul strălucitor și prea ud arborii galbeni de la capăt de drum urmele cailor străvezii în cercuri pe culmi și părul tău desfăcut ... închid ochii și urc treptele lunii, simple amăgiri ca respirația ploii în noaptea aceea, imaculată atingere în căutarea propriilor stele de fum urc în tăcere, în lipsa zeilor. o linie frântă o voce străină, o zgârietură pe mâini unde vântul de nord își unduie chipul peste imensitatea de arbori înfloriți prematur. am atâtea de zis "fericire". vorbe fragile ca un câmp de statui căutând umbra unui trubadur de pe frunzele moi. am atâtea să-ți spun și undeva, urmând aripile păsărilor, devin de neînțeles arborii vii, ochii tăi ațintiți peste liniștea pietrelor... ai să te întorci? uită de răni. noi vom zbura în voia vântului, nevăzuți mahmuri de atâta lumină.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate