Razele de soare stau ascunse
ÃŽn versuri, ca un foc nedumerit,
Cuvintele sunt vise nedesprinse
Din marea unui somn necuibărit.

Și dimineața e cu buzele uscate,
Când însetate fără-un rost răsar
Cu ochii-nchiși, cu mâinile plecate
Și resemnate-n gândul său fugar.
.
Apusu'-l văd cu brațele învinse,
Cum bâjbâind își caută sărutul,
Și-a adormit cu ele necuprinse
Pe crucea unde doarme Cristul.

Am visele ca florile de gheață,
Încă se nasc în neglijatul timp,
O clipă-i doar o neuitată viață,
Ce-n versuri se înalță în Olimp.

Și șoaptele-mi cobor degrabă,
Ard câmpul unde te-ai uitat,
Beau noaptea firelor de iarbă
Și scriu pe gândul ce-ai lăsat.

Aștept să mă trezească dorul,
Ca patima ce zace-n în mine,
Și-ndrăgostit să-ți vindec cerul,
Să nu-ți mai fiu "Un Fără-tine".