O, mamă, nu-i ca tine
Din fructă ce-i nectar
Șezându-mi în retine,
În șoapte ce vin iar.

Să nu te-ntreci cu moartea,
În ale sale citrici,
Cum nu-mi îmbie partea
Niciunul dintre critici.

Te văd în orice zori
Mai mică decât ieri;
Ai vrut să mă însori,
Ci încă parcă speri...

Te văd apropiind
Din geană-a nefiire
Că-n tine mă oglind
Și-n recea ta sortire.

Tu m-ai fi vrut pe creste
Să-nfig întâiul steag;
Dar morbul strai îmi este
Și-n mine sunt beteag...