stai aici
în timpul nostru îngust
un compartiment minuscul cu vedere
aici de unde
viața se derulează în felul specific
ca un mers de acrobat
ca o iluzie
cu stații fantomatice
cu pauze ample-ample
intervalul în care Dumnezeu se întinde
pe canapele albastre scârțâind muzical
(desfrâul curat al arcurilor conjugale)
stai aici
în celula noastră de
falși deținuți
la un loc viu cu șopârla roz și buburuza brevetând pervazul din afară
ochirea dincolo
stai aici
chiar dacă
uneori adormite instinctele scurtcircuitează evoluția
nimic colosal nimic fantasmagoric doar
hibernarea benignă din care
altfel ne vom trezi
stai aici
între părul meu silabic și degetele trandafirii de înger
când în sfârșit va începe să ningă vei ști
plictisul este doar o altă formă de a învăța să mori
pe îndelete
fără nicio tragedie
fără nicio fiță
stai aici
sunt și neputințele-astea bune la ceva
nu-mi muri înțelesurile nici
apucăturile de copil ascetizat
stai aici
așa gol cum ești
bolnav-bolnav...
corupt-corupt
fără de cuvinte
fără de tine cel știut de restul
„CE ESTE” PUR ȘI SIMPLU ESTE!!
n-are nevoie să fie afirmat
așa că stai odată aici!!