vino în arhipelagul liniștii
să te-nfrupți cu esența strugurilor mei albi
plantați special pentru tine
bea te rog un pahar de uitare
pentru fiecare rafală de vânt
care te-a întors din drum

vino omule
să guști din anotimpul ce umple pocalul
cu miresme și dor
să sorbi o picătură din potopul
ce inundă cu iubire
copacul verde al vieții
din care-ți voi da și ție un un ram

spațiul
în care de atâtea ori
am murit și înviat în inima mea
este rezervat pentru tine
ia cu tine omule
această fărâmă de liniște
să pui capul pe ea
ori de câte ori gândul tău slobod
prin depărtări te va peregrina

27 septembrie 2013