te uiți la ceas, timpul se târâie ca melcul și spui afurisind...
parcă numai nopțile de insomnie erau lungi
acum și seara asta se târâie ca o tigaie goală către frigider
fie și anul acesta nou ca toți ceilalți, cu toate că nimic nou nu se mai întâmplă
da ... noroc că s-a stricat televizorul, am scăpat de... da și mulți au murit
și apoi cine mai stă să facă lămpi PL500
acum în ziua de azi când tabletele sunt ca tocătoarele
o să mă uit la fereastră... pe timpuri puteam să urc în pod să mă uit pe ferestruică
să văd și eu artificiile, să simt pulsul... acum dacă ies în curte până la poartă simt că mor
și nici nu mai văd așa de bine. așa că mă duc să așez masa
mai am un copanel fiert, două ouă ochiuri să simt și eu ceva cald
și doi cremwursti. un adevărat regal. azi o să beau ultimul pahar de bere
și las iaurtul pentru mâine seară că cine știe cum o să fie vremea
ia să mă strâng în halat că parcă e mai rece în seara asta
nici caloriferele nu mai duc
au și ele o vârstă deh
degeaba am lăsat poartă descuiată
până și copii mă ocolesc, parcă știu și ei că aici e sărăcie lucie
asta e, o să mănânc eu mărul și cei trei biscuiți mâine la micul dejun
bine că am șoșonii ăștia și-mi încălzesc picioarele
că de la picioare te ia frigul. ca și moartea
ea nu sare la beregată
se strecoară pâș-pâș de la picioare
și te cuprinde în brațele ei reci și pline de uitare
se pare că și moartea m-a uitat. asta e
hei... ia uite ce hărmălaie e pe stradă, au ieșit cu petarde și artificii
în alte vremuri trăgeau cu armele
și cădea tot ce mișca
acum poate să fie și o invazie, nimeni nu realizează
mulți ar crede că e carnaval
la mulți ani bătrânețe!
să vedem ce-o mai fi și anul asta