sângele meu e bun de băut
deja, străjerule —
ți l-am păstrat bine.

n-am fumat,
n-am mâncat decât verdețuri,
din când în când
și câte un măr roșu
din poveștile bunicii.

poți, liniștit,
să-ți vopsești cu el buzele,
cravata
cu care te vei afișa
vorbind despre îngeri,
culorile vapoarelor
sau ale munților de zăpadă.

țărmurile
din ochii mei
cheamă pescărușii
din glonțul tău
auriu și lucios.

apasă —
apasă pe trăgaci
chiar acum, străjerule.

sunt nerăbdător
să le ascult
quarkul.