rimez cu tine în similitudini
e vânt și vorbă multă în cetate
emană-un suflet electricitate
și în odaia lui e-n solitudini.

pe-afară ploile nu-s încetate
și toamna varsă-n mine certitudini
nu mă îmbracă-n sfere atitudini
în îndoieli de scripcă recitate.

iar microscopici lupi se-adună-n haită
și-un vin îl beau pe calea mea cinstit
prin nemurire de mai dau o raită.

și merg pe drumul ce ne-a fost vestit
o lacrimă pe-obrazul meu se vaită
ci zac în un mister ce e rostit.