poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-10-25 | |
Îmi iau vioara mea cea mică
Din lumea ei, acum străină, N-o va mai ține nici o frică, Nici altă mână clandestină. Muntele meu e o fântână, Profundă ladă de-amintiri, Și-mi leg vioara în vitrină, Cu-n lanț întreg de-nvinuiri. M-am săturat de-a ei tăcere, Notele-s roade neculese, Pe coarde rupte, azi cratere, Pline-s de gânduri ne-nțelese. Pe ea voi pune versuri mute Ce le voi scrie-n altă viață, Am să le-nvăț să nu mă uite, De-or fi iar cântărite-n piață. Și-odată-n an mă voi întoarce Cu-aceeași mână de-ntrebări, Să-mi las dorințe să se joace, Cu-aceleași note de-ntâmplări . Gura-n fântâna mea se lasă, Căci setea fostei fericiri Mi-a bântuit tăcuta casă Cu-al ei deșert de amintiri. Fug din năvodul vechii legi, Pe insula din versul scris. Vioara-i scuza ce mi-o negi , S-ajung pe țărmul altui vis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate