poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-10-12 | | dimineață nu știu dacă visul s-a prelungit până aici unde începe orașul toate lucrurile sunt cum le știam doar oamenii oamenii pe stradă deveniseră enormi atât de enormi încât nu mai reușeau să folosească lucrurile rămase mici exagerat de mici singura chestie încă sferică era universul în rest toate corpurile cerești se făcuseră cubice Luna părea un cub de zahăr gata să cadă în calea laptelui iar razele Soarelui cubic coborau paralelipipedic și la atingerea cu nisipul cu pietrele sunau tânguit toate cuburile erau intacte colțurile lor așteptau un gest și nimeni nimeni nu-l crezuse până acum pe marele blond - cel mai mare poet în moarte căruia unii din obișnuință îi mai spun bună dimineața Nichita / nu mă aude nimeni deși îmi pare un tunet vocea tot întrebând în stânga și-n dreapta dacă m-am trezit sau am nimerit aiurea în ziua greșită
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate