Mă înnebunește plăcerea reușitei facile
a celor ce nu mai scriu versuri,
doar eresuri
futile, însă pline de succes –eram să zic succesuri-
ce de altfel eu le cred pe de-a dreptul debile,
dar cu mult, mult mai mercantile,
prin mare trecere la mințile mondene, creierele de reptile
ce folosesc până și pielea, goală, pentru dresuri...
un fel de propoziții ”a la Ionesco”, mutilate cu ștersuri,
inducând absurdul, tot mai căutat, mai printre alesuri...
24.04.2014