E vara ca un puf de păpădie,
O prinzi în palmă și dispare iute
Lăsând în urmă clipele argute,
Când ne plimbam desculți prin prozodie

Pe tălpi metafora să ne sărute.
Mi-e dor de tine, astăzi, poezie,
Dar ești departe, prin telepatie
Simt că te scalzi în mări necunoscute.

Mă va strivi canicula de foame
Și valuri de căldură-o să usuce
În fiecare zi câteva grame,

Dar o să fac spre seară câte-o cruce
Și am să știu că n-o să se destrame
Povestea versului ce mă seduce.