poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-06-15 | |
Pe cer s-a rătăcit un nor,
Nebun îl poartă vântul, Și teama lui ca un tenor, Împărtășea pământul. A devenit ca ,,Ochii-nchiși,, Prea mândru să-nvingă, Zâmbind ca floarea de caiși, Un ,,ne-nvătat,, să plângă. Așa trecură multe vieți, Cu multe rugi deșarte Și găuri negre și cetați, Ce încă sunt, dar moarte. Târziu de tot a adormit, Și-un glas adânc de Mare, Îi povestea un vis iubit, Răpit de-un foc de soare. Ea-l căuta pe sub pământ, Scurmându-l pân’ la șale, Și toate-abisurile-a frânt, Cu multe nopți de jale. O veche pagină de dor, I-a spus să-ntrebe cerul, Și a aflat ca este-un nor, Ce poartă-n suflet gerul. Îl vei avea în largul tău, Când teama ai să-i lepezi, Va coborî de dragul tau, În lacrimi mari și repezi. Acum e treaz in visul său, Căci teama i se stinge, Tu Mare simți pe trupul tău, Cum noru-ncepe a plânge.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate