poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-06-02 | |
fără sens existența asta în care nu te împrietenești
nici cu umbra ta totul e atât de rece la fel ca sufletul statuii din centru de care mă îndrăgostisem când eram copil când nu făceam diferența dintre oameni și pietre toți erau la fel de enigmatici și reci dansam pe sârma subțire a vieții ca un saltimbanc care nu se temea de moarte din când în când mă opream să mă confesez copacilor utopie verificată de crezul meu fidel în reîncarnare între un zâmbet și o lacrimă lumea părea o oglindă uriașă pe fața ei nevăzută vremea se rătăcea mereu măcar în vis te poți înălța deasupra - gândești niciodată nu cobori mai jos decât deznădejdea ta niciodată nu socotești zilele trăite în zadar totul e cristalin și ușor ca un balon de săpun în copilărie când te grăbeai să crești să-ți ajungi din urmă visul e frig în tine ca-ntr-o biserică dar iubești destrămarea asta - un gol îndrăgostit de el însuși o mirare oarecare atât cât trece o lumină din ochii amiezii în ochii înserării
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate