cuvintele-mi alunecă dintre gânduri
pe rânduri de gheață nescrise în jos
alergate de groaza-ntâlnirii
cu semnele neștiutoare de întrebare curioase
să afle ce mi-a adus moș nicolae și ce vreau să-mi aducă
moș crăciun
nebun copil plămădit în graba oamenilor
ce zidesc oameni de nea cu viața de-o iarnă
încerc să le opresc din goana scrâșnită-ntre dinții
sticloși oglindind lăcomii și mândrii cu liniștiri
mincinoase
amăgiri înghețate între zăpada neninsă
și suflete răcite-n așteptări înfrigurate
la gândul cadourilor ce li se cuvin în sărbătorile
atât de calde
nevinovate pentru tristețea zâmbetelor
ce nu pot dărui nici bucuria
de-a primi măcar
nemărginită alinare a întrebărilor neîntrebate