poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-10-04 | | Împins in abis, descurcă-te române, Prin deltă, câmpie sau munții cu brazi, Când toate-s pierdute, din ce mai rămâne, Ajută-mă,Doamne, s-ajung până mâine Cum ieri ai făcut să ajung până azi. Pe-ale noastre meleaguri învie Sodoma, Toți stană de piatră, mai reci an de an, Mirosul de-’’acasă’’ își pierde aroma, Tot ăia-s românii, tot aia și Roma, Dar parcă-nainte era alt Traian. Of, fir-ar barbarii cum ne adânciră În somnul de moarte – dormim neîntorși... Suflarea română abia mai respiră, Când mutul se-ntreabă și prostul se miră Nu vrem doar spălați; vrem creierii storși. Ne uităm toți la cer, minuni să apară, Dar cât vom mai sta cu mâinile-n sân? Fă, Doamne, din draga-mi Românie o țară, Dar fă-o, de poți, precum una de-afară, Că-s mândru dar parcă și sătul că-s român...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate