poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-09-30 | |
timpul e un mosor de gânduri
diverse tonuri și subțirimi desfășor unul și-l răsucesc pe un ghemotoc de hârtie nu mai am nici o vină nici o pricină tot ce a trecut de dinții gingiile și limba mea e frică și nesiguranță dimineața îmi vine pe neașteptate precum o inimă după care ai stat doar câteva ceasuri pe lista de așteptare aștept scriu - CELÃLALT încă nerostit dar mai simplu de pronunțat întârzie dar simțurile lui îmi trimit deja semnale e un bruiaj devastator care îmi roade pielea aleg să trec mai departe printre cuvinte/gânduri ascuțite de durere precum șarpele prin spini când năpârlește pun urechea la pieptul unui copil pe care-l trag afară din mine e livid înecat nu mai respiră de ani de zile și nopți prins între coastele mele tușește ochii lui îmi par două monezi de aur proaspăt dezgropate îl întreb ce să fac mă înconjoară amintirile care ies din toracele lui la primele respirații plutesc fuioare și frunze se ridică în nori în jur încep să cadă rar și în balans literele din vechiul meu alfabetar de carton uzat ros de atâta folosință copilul mi se strânge la piept tremurând intră iar în el spune toderescu numele învățătoarei noastre ochii îmi sunt aripile unei păsări hrănindu-se cu lacrimi trec mai departe scriu - ZIUA cea de-acum douăzeci de veri soarele răsare din umărul meu stâng apune în ochiul drept precipitații 0 indicele de confort termic va atinge peste 80 de unități tu ai răsărit din ochiul stâng și aduceai țâța ta curioasă în palma mea întrebătoare ai apus la pieptul meu câteva dimineți într-una din ele ai scris un cuvânt - DESPÃRÞIRE și ai trecut prin el am rămas cu melodia radiația de fond care învăluie de atunci toate ființele făpturii mele (lumina se îndoaie foșnește intrându-mi în oase cum intră în crengile unui copac) trec mai departe cândva voi alege să scriu - MÂINE acela care va fi ultimul azi pentru mine și ceilalți care am fost ne vom lăsa cea de pe urmă piele de șarpe în grija secundelor ghimpate înfășurate în jurul unor ghemotoace de hârtie vom trece mai departe sperând că un oarecare va retrăi o zi de vară caniculară într-un univers cu aceeași radiație de fond
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate