Dintr-o galerie lungă,
Nevăstuica în mirare,
Rotofeie, ușor scundă,
Se ivi, zâmbind la soare.

Galant, un mohor subțire,
Se plecă, o salutase,
Și-ntr-o lungă amuțire,
S-a-ntins leneș și căscase.

Ici, pe grădiștea aridă,
Gravă și posomorâtă,
Imună, o pălămidă
S-ar ascunde, nu-i plăcută!

Veșmântu-i indezirabil.
Șade ca o inculpată,
Că un soare prea amabil,
Îi asprise trena toată!

Pâșa-pâș, o caravană
De furnici cu săculețe,
Au muncit, nu cer pomană,
Nu-și doresc rang de altețe.

Ciocârlanul sparse calmul.
Sub o salcie bătrână,
Un sătean pusese hamul,
Și se așeză pe-o rână.

Calul paște și nechează.
Șopârla cu nevralgie,
Puse capul, că-i amează,
Pe un puf de păpădie.

Și de cald și calmitate,
Dorm gândacii-n rând, pe spate.