poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-08-01 | |
Se umple marea de-ntuneric,
Se umple de minciună, La ceas târziu, când chiar și greieri-și spun ultim 'Noapte bună!' Se răscolește-nvârtoșat, trosnește și suspină, În încercarea de-a spăla a nopții dulce vină, Când epatează-năbușit, pitindu-și fin prezența, Îi simți înfrigurarea-n dor, pândindu-i reverența, Dar El ajunge pân la țărm, arzând încet, mocnit, E prea timid, prea temător să-i spună c-a venit, Așa trec unul după altul apus și răsărit Din timpuri imemoriale amână ce-i sortit... "Iubita mea, te văd, te simt, din ochi te sorb vorace, Dar de ne întâlnim acum, zi-mi, după...ce vom face?" "Iubitule, pe unde-oi fii, rapace și tenace, Când, oare, vei catadicsi să-ți mâni oile-ncoace? Te văd, te simt, dar chiar și-așa, un dor în mine zace, Fii îndrăzneț, biruitor, adu-ne dulcea pace!" Lumina-i crește-ntrun fior, încet Totul cuprinde, Și chiar pe El, în măreția-i, situația-l surprinde, Pacea-ntr-un curcubeu pestriț învăluie Pământul, Maeștrii de ceremonii sunt Vântul și Cuvântul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate