Te locuiesc ca pe-o odaie odorizată
de transpirație,
transpiri sânge
porii tăi sunt tăieturi superficiale de vene
sângele tău doare,
ancestral

rătăcit în spațiu real
inflamez hârtii cu vâlvătăi de peniță,
cerșesc cerșetoria
cerșetorul are măcar un statut,
statuar în dalta milei
și-n rugă-ntâietor

în codrul lumânării tăietor
de arborii fetizi ai dimineților respirării amândoi
spinarea îmi îndoi
să urce ca pe un cal bătrân
sângele tău ancestral,
erai un vis real,
un vis real rămân