Te-ai întrebat
Vreodată,
Ca ființă
Gânditoare,
Dacă lumea
O s-audă
Strigătu-ți
De disperare?
Și dacă făcut-ai
Asta,
Ai simțit
Pe pielea ta
Un fior,
O constatare
Care te-ar putea
Salva?
De e noapte,
De e zi,
Lumea asta
Sigur este
Și în ea se nasc
Copii,
Fiecare cu-o poveste.
Sclav pudorii,
O-nsoțești
Trecând totul
La răboj
Ca idee apriorii
Câștigată pe daiboj.
Dacă scrii, gândești
Ori cânți,
Precum face ea, Ființa,
Nu visa că ai
Putința
Pe oricine
Să înfrunți!