poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-05-06 | |
Nu te-nfiora când mă găsești, iubite,
înghesuită-n noapte, dezvelită de ziua cea grea ca de un cașalot, împrăștiată printre val de păr portocaliu și picioare demachiate, lungi, grele și albe, mate. Nu mai sunt bronzată, te-am dezamăgit. Nu te întrista, nu mă trezi. Am murit în perna neagră ca un fluture strivit. {A mai trecut un an și iar... Melancolia și obișnuința. Te-ai înfiorat, 'ți voi spune iar și iar și iar...} Nu te-nfiora când mă găsești și dacă mă găsești și o să mă găsești, iubite, îmbibată-n cuib de dimineață, e-abia patru dup-amiaza, nu te întrista; când le vezi, picioare alte lungi și albe, demachiate de femeie-n patul negru ca o moarte-n somn de catifea, nu te-ntrista. Antonia o cheamă. Are părul blond și vise multe, nu te întrista, și câteva șuvițe, noi trăim în somn și ne iubim. Am murit pe perna neagră ca-n blană de câine lup. Noi trăim în somn și ne iubim, nu te întrista că nu îmi amintesc de tine, ți-am spus azi și ieri și-acum un an, nu te-nfiora, că ne trezim. Și cine vrea să fie treaz vreodata?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate