de la doamna de istorie știu că
488 de ani au intrat și ieșit turcii
în și din inima cetății grecești
Larissa Larisa
cum intră și ies furnicile
în și dintr-un mușuroi activ

asta m-a întărâtat mult în ambiția mea
de a fi și eu un cuceritor
sentimental
al colegei
care stătea-n spatele meu

n-am putut intra nici măcar
cu degetul cel mic în inima acesteia
încrezător o prezentam tuturor
prietena mea actuală
viitoarea

mai toate casele din sătucul cu nume banal
erau consolate că altfel nu ar fi putut să
fie dus curentul electric în interior

de la stâlpul de pe stradă
cele două fire
fază – nul
plus – minus
făceau popas pe consolă
după care erau băgate pe nas dlui
contor – contoar
tăt-aia-i
de/zis oricum

nu-mi mai găsesc consolarea
cea căreia-i spuneam prietena mea actuală
partenera de la dansurile tematice
a hotărât să se călugărească

o implor și-n somn
nu mă lăsa
Larisa
fără tine simt că mor
mi se taie respirația

de-ar fi telepatică
poate-ar înțelege durerea
inimioarei mele înfrânte

i-am și spus în rânduri repetate
dar ori n-aude bine
ori nu vrea să-nțeleagă
văd că face doar ce-i trăsnește
e treaba ei doar

unele dintre costumele de la dansuri
bine de tot mulate pe reliefările ei
mă atrăgeau atât de mult încât aș
fi umblat cu arătătorul dimprejurul
tuturor contururilor încontinuu

după ce-o mă-nsor cu cine știe cine
să nu renunțe la călugărie

ordinul
și l-a ales pe placul propriu
caracterului

o admiram minute în șir
se așeza în contemplație
și nu accepta în ruptul capului
vreo vorbă de-a mea până
nu își termina exercițiul

pot spune ce cred
mi-e destul de clar
n-am s-o mai văd ieșind
din mânăstirea clarisă

sfântă-i nevoia