poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-04-05 | |
câinele acela vagabond s-a desprins de pe marginea șanțului și a țâșnit
un claxon o frână apoi o bufnitură ieșită parcă din inima pământului un timp atât de scurt încât nici nu s-a perceput tăcere apoi un scâncet stins liniște câinele acela vagabond era singurul ce mă-ntâmpina în mijlocul porții când obosit mă-ntorceam de la muncă își întindea capul să-l mângâi iar coada lui părea un steag victorios când palma i se așeza pe creștet el maidanezul era bucuria copiilor din vecini ce-l ademeneau cu pâine apoi îl tăvăleau prin praful uliței iar vara-i făceau baie în râu fără ca el să se supere era singurul care te saluta inimos cu-n lătrat când te vedea era singurul care nu te-njura și nu reproșa dacă era înjurat nu-ți cerea nimic dar se dăruia pe sine gardian al șapte case ce se-ntind de-a lungul unui drum pietruit nu a primit de la niciunul mulțumiri vreodată mă uit acum la el la lacrima ce i-a înghețat în ochiul stâng la fel cum firicerul roșu de sânge i-a rămas suspendat pe bărbie ¿o sută de muște se sărută sau el e mort deja acolo în marginea drumului unde a rămas cu înjurăturile primite de la șoferul ce și-a îndoit tăblița de înmatriculare
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate