am ajuns în ultimul hal de inaniție a verbului
când rostesc pe hârtie nu pot scoate miezul din ou
să-l arăt lumii - acesta sunt Eu!
zadarnic fac săpături în mine
în nunta de argint a sinelui
Eul încătușat mă trimite acasă
mă poftește afară din El, să-mi găsesc altă mireasă
mariajul cu mine s-a încheiat
în crepuscul de sine îmi scot puținul ce a mai rămas
din Coastă
degaj fetid vorbe de se miră și mama
desculți alergam prin iarba unui joint eu și cu mine
în amintirea aceasta mi te înapoiezi - Eu, celălalt,
cu aripi de asfalt

spre plăcere îmi administrez o supradoză de tăcere