poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-03-03 | |
mi-a trebuit o viață de târâș înot și zbor
bezmetic prin clipe de mâl în mine spre alții până să înțeleg că ochiu oricât l-aș holba tot orb e mai departe de pleoapa orizontului oricât aș adulmeca n-ajung la mai fine mirosuri ciulită oricât de tare urechea ar fi surdă-i la stânga la dreapta în sus și în jos la tonuri subtile că limba n-are papile să simtă gustul cuvintelor și nici degetele finețea să pipăie bunăoară ideea mi-a trebuit o viață de cărți să aflu că trupul meu e o minciună să spun că e doar al meu el fiind o imensă varietate de fiinduri ale viului într-o coabitare măiastră și că până la urmă e un minunat burduf tixit de vibrații din lipsă de narcisism nu dau buluc în fața oglinzii pe mine privindu-mă cu mine în hohot de bucurie să râd ci liniștit mai beau un strop de cafea un fum dintr-un chiștoc de țigară și zic bine doamne am înțeles că sunt bucceluța ta de vibrații adusă pe pământ într-un dureros ceremonial al nașterii să aibă urechi cu care s-auzi nas să te miroși mâini și ochi să te pipăi și să te vezi gură cu care să te inhalezi să te guști să te bei să te mănânci să te-njuri să te blestemi să te scuipi la mânii să te lauzi să te admiri iubire fiind iubirea s-o simți și-n straie cusute din gânduri prin cuvânul de ești răstignit să te faci poezii... mai pe scurt viața mea e a ta trăiesc ce trăiești trăiești ce trăiesc așa că nu-mi mai pasă de moarte și din curiozitate să nu mor prost te-ntreb viața mea e un joc că eu tind să cred altfel cu ochi de gând mă văd hăt înainte ca tu să exiști chiar sub formă de duh și mă-ntreb ce eram de eram cu mult înainte de-a fi și îngrozit de nerăspuns revin cu tine până la jumătatea de-am fost spermatozoid prin nidare devenind divinul punct întregit în mai marele punct normal să n-am amintiri de celulă mă rog blastrulă murulă etc etc etc nici de făt nici de prunc ascunse poate-s în temeri dar mă văd copăcel ca un semn de mirare crăcănat luând-o la trap fericit în două picioare semn de mirare până mai de curând când văd că mă fac semn de-ntrebare nu cumva doamne sunt semnul tău de-ntrebare rămas fără răspuns la "ce a fost înainte de mine?" și cum era ghem chinuitor de vibrații să scapi de el l-ai făcut bucceluță lăsată pe pământ cu nume de om în reveniri mereu muritor răgazul vieții să-i fie mereu întrebări întrebări... eu doar întreb de nu-mi răspunzi nu mă supăr vom trăi bucuroși împreună cât vrei
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate