mă plictisesc în mine ca focul printre lemne
lumină-ar fi mai lesne în doi de-ar fi plictisul
dar te-am lutit pe seară și te nuntește visul
nu-i noapte-adâncă somnul la vise să mă-ndemne

e-aproape dimineață și cântă-n frig cocoșul
mă plictisesc în mine, trezește-te, n-auzi
că de pe cal ne strigă al zorilor strămoșul
de vorba lui, de faptă în zori de ziuă uzi

cafea, să te trezească, sub presiune pun
e dimineață, dragă, răstoarnă-te din perne
cocoșii cântă-ntruna și-n suflet mă răpun
hai, lasă visul, vino să stăm la baliverne

apoi ne-om duce pasul pe-a urbei bulevarde
ridică-te din perne, plictisu-n mine arde