poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-13 | |
semne pentru tata
1. câtă monotonie călare pe calul acesta de argilă cu burta ronțăită de greieri mama îi toarnă vin pe spinare să se bucure morții ca și cum ar putea vreunul să scape din venele pământului fără să cadă la loc guri fără nume se cască din țesuturi adipoase strigă pe limba peștilor abisali cine să îi vadă arzând de sete în adâncimile crupei cine să audă înecații din sânge cine poate să te înțeleagă mai bine ca mine tată? 2. calul acesta ridat de secetă așteaptă mereu semne de la mine i-am aruncat dinții mei de lapte peste spinare câte unul pentru fiecare motiv de ură renunțat cu înțelepciunea din urmă din ei se adună mii de nori întemeiați pentru iubire tună și plouă cu măsele tardive de minte bat șeaua să mă înțeleagă muntele curg melci înspumați din nările calului cad beți la loc în inima de iarbă și piatră abia acum te-am iertat tată 3. iată îți mai dau un semn stropesc cu vin coajă de mămăligă din făină și pleavă de porumb trei zile muiată cu apă de ploaie trei zile dospită în postavă trei zile răscoaptă sub țest de lut trei zile uscată pe țăruș înfig momeala în apă nedescântată năvodul să te rupă din rădăcini să te adun în pumni pește peste pește plătică despicată cu sticlă fir de păr în răspăr limbă strâmbă lângă limbă dreaptă mreană umplută cu buruiană strigoi din noroi de usturoi din nimic să te plămădesc din nou tată 4. calul acesta monoton și mărginit nu își recunoaște limitele geodezice erupe ca să implodeze în căpăstru metafizic aleargă în jurul axei după propria coadă noapte crăpată din zi desțelenită din noapte nutație imanentă în nedefinită precesie abia se ține pe picioare copita dreaptă se sudează singură de axă aripa stângă se întoarce să zboare în teluric revine și mușcă din cenușă se ridică chiuie și cade ars de soare vulcan botezat în apă recirculată roib omenit cu var nestins și clorofilă înlemnind incomplet digerată pe o coajă de planetă autoconținută în universul vizibil fără tine tată 5. îți las un pumn de semne pretutindeni trecerile mele prin lume cu urme de tălpi spulberabile nori formați teoretic din aerul expirat cumulonimbus de impresii gânduri degenerând la coada pentru eternitate îți las turnul meu babel din durere și versuri maree de pânză șifonată în convulsii sentimentale pe pat de pușcă nerăzbunată îți las semințe de inimă ruginind între coastele mele fecunde ofrandă peste ofrandă pomană după pomană tot ce așteaptă calul tău de pământ să înghită tată
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate