îmi umplu buzunarele cu taină
tainic în pantomima unui vis bizar
cobor din tine fiertura ne umple de ziuă
erai răgușită urechile mele orbiseră
te aflai în buzunarul de la piept al pijamalei
mele tu la fel

ne coceam inimile să le mâncăm reciproc pe pâine
în mine era mâine
pe azi l-am învățat de la radio
aflam despre iubiri ce își spun adio

de-i moarte
zadarul clipei și lumânarea
nu suportă amânarea
noi suntem tineri ce ne pasă
dar și unii tineri ne lasă
li se sparge clepsidra nisipul năvălește,
făuritor de crepuscul