[α]
cîteodată te privesc atunci
în miezul pieptului meu se face o gaură mare
că nici universul
n-ar putea-o umple

& inima mea se schimonosește
ca portretul lui dorian grey

în zilele alea plutește aromă de iasomie în aer
cînd trag din țigară simt
cum toată lumea strălucește
odată cu mine


[÷]
eu tu & dragostea ne aflăm într-o relație specială
cum sunt tripurile heroina & sîngele

copleșiți de durere formăm o familie care împarte
un singur glonte

mîna ta peste umerii mei apasă ca aerul
de sub aripile unei păsări uriașe


[Ω]
mi-aș dori ca posturile de radio să difuzeze sunetul pescărușilor
peste mirosul de sex dimineața pe întuneric
să visezi pentru cîteva momente fericirea
la marginea mării
pe difuzoare în întreg orașul să se audă
semnalul că a venit vremea să strîngem
ce avem mai de preț într-un rucsac mic / să plecăm mai departe

aș vrea să-ți mai spun că degeaba crezi că oamenii iubesc
cu o dragoste mare colosală
cînd de fapt știm cu toții cum iubirea este / cum se arată
de obicei mică sfrijită
ca o mîță vagaboandă prinsă într-o țeavă
trebuie să lihnească de foame pînă slăbește
ca să iasă de-acolo

aș vrea apoi să-ți mai spun că noaptea după ce adormi
mă întind lîngă tine / mă lovesc
din timp în timp de carnea ta caldă
să știu cît de frig
s-a făcut la mine-n lăuntru & cînd să pun alarma să sune
de parcă trebuie să mă trezesc & să mor
peste cîteva ore