poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-08-01 | |
Ieșind pe inserat pe la vreo nouă
Aveam in cap o tipă, poate două Dar amintindu-mi și de ochii ei Se poate să fi-avut chiar trei. În regretatul București de altădat' Din lecții de pian trăiam echilibrat Trupul firav mi-l odihneam pe bănci Privind mereu spre casa cu țigănci. Deci cum spuneam în seara amintită Căldură mare, lume cam pleoștită Nefiind vreo bancă goală un’să stai Mă duc să-mi plimb visarea în tramvai. Un blond timid cu ochelari pe nas Mă întrebă ce oră am pe vechiul ceas Văzând că-s trist mi-a spus că vara La noi nu-i ca-n deșertul din Sahara. Prin preajma casei cu țigănci trecând Blondinul ce-și făcea cu șapca vânt Șopti misterios că acolo-s tipe tari Doar că tarifele ca să le ai sunt mari. Eu cam sătul de așa o viață anostă Părând blazat l-am întrebat cât costă El amical mă infomă: când o să vrei Le poți cunoaște cu trei sute de lei. Am coborât apoi în stație sifon să beau Misterele din casa amintită mă ardeau N-am vrut cu efemere vise să mă-mbăt Și-am luat tramvaiul care duce îndărat. La casa aia ajungând cu puls exacerbat Am intrebat vecinul: știi ele au plecat? Văzând pe chipul meu pasional tumult Răspunse blând: ele au venit demult. Sub ultimele raze de soare din amurg Simțeam că-n vene clipe lungi se scurg. Împins din spate de timpul ce s-a dus Cu pași domoli urcam la fetele de sus. Casa-mi păru neîngrijită și prea mare. Intrai într-o încăpere, lumină orbitoare Sfios pășeam cu vechea pălarie-n mână Și fui intâmpinat de-o gârbovă bătrână. Mi-a spus: la fel ca ursitoarele sunt trei, Dă banii și ai multă grijă la cafea cât bei. Apoi tare bâtând din palme noduroase Îmi prezentă pe rând femeile frumoase. Ele pășeau spre mine cu grațios balans Pivindu-mă zâmbind din irealul dans Hipnotice făpturi sub ochi îmi oscilau Și vorbe dulci, amețitoare murmurau. Dansa ca Salomeea senzuala Penelopa Cu părul lung șoptind focoasă: Hopa! Părea o Afrodită cu măsliniu ten Sara Avea sâni voluptuoși ca lubenița vara. Iar Rada o blondină cu ochii de jăratic M-ar fi făcut sub geam admirator lunatic Din dans cereau să le ghicesc pe dată Ele fiind trei, care-i țiganca adevărata? Și-n cerc ca în serai s-au pus pe dănțuit Dar între trei cadâne țiganca n-am ghicit Atunci ca să îmi pună mintea în mișcare Mi-au dat sa beau cafeaua cea mai tare. Bând însetat cafeaua toată din carafă Un vârf de lance am perceput în ceafă. Privind nătâng cu ochi pierduți la joc Pe nesimțite timpul s-a oprit în loc. Și m-am trezit întins în elegant fotoliu, Cuprins până la tălpi de-un alb lințoliu. Apoi ca într-un film distorsionat și mut Iubirile din prima tinerețe-au apărut. Pășind printre ale casei verticale grinzi Plimbai pe Hildegard si Elsa în oglinzi. Una a fost iubirea mea intensă și carnală. Iar alta doar a artei și săraciei boală. După o oarecare vreme ele au dispărut Și chipuri de țigănci brusc am recunoscut. Dar fiindcă n-am ghicit pe cea adevarată. Din casa cu fantome eu am plecat îndată. Afară Bucurestiul mi s-a părut schimbat Iar vechile locații pe unde am umblat Mă excludeau din timp astfel că am aflat: În fascinanta moarte de mult sunt inițiat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate