Mi se apropie din nou zi, mai ar fi două însă, parcă,
Căci e trecut de ora trei, adaug peste, iar la număr,
La un calcul de când sunt uitat fără padele într-o barcă,
Pe oceane, fără de busolă, tot mai arar bătut pe umăr.

Încurcat, nu mai știu de fel de să mă bucur pentru fiind,
Sau să regret că alții nu-s -ce i-am avut de leați, plecați-
Că se învechește tot de când s-au dus părinții, nefiind,
Nemaiștiind cu toți de mine, m-au pierdut, rău exasperați.

Cert e că-n jur e-o bucurie, de pregătiri, domol, discrete,
Iar eu tot fără interes, cel mai puțin prezent... și uitasem
Și acum deodată, brusc bătrân, cu încă un an încep regrete...
De timpul n-ar fi calculat, n-ar fi întâlniri, căci doar plecasem...
13.02.2013