Sentimentul fructelor coapte

Îmbrățișez ades ciripituri vii, matinale
Vise cuibărite în episoade de lene,
Subțiri momente lucide, despre cale...
Am terminat cu școala. Mi-au rămas teme...

Plutesc împăturit iubito-n brusturi,
În frunze de liliac, în toamnă, în vară...
În pipăieli, în priviri mișcat de gusturi
Astfel trăiesc. Astfel se face seară!

Adorm cu tine-n gând. La fel mă trezesc,
Acoperit de dor prelung, de sfânta dorință!
De sentimente ce nu miros a pământesc –
Care trăiesc iubito, deși nu au ființă!

Te vreau. Vreau să fim fulgi de păpădie,
Doi licurici în cea mai lungă noapte,
Vânturi, care să știe fără grabă să adie!
Vreau să fim sentimentul fructelor coapte!