poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1283 .



museum / hd
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [aquamarine ]

2014-06-19  |     | 



îmi imaginez o explozie tăcută și calmă. când ne prinde în gheare
și nu se aude nici un sunet. pentru că suntem
aici cu toate instrumentele de tăiere

și bucăți mari de carne separată mecanic
se întind pe această vastă câmpie. prin mijloc trece
un drum îngust/ în stânga lui e un oraș mare
în dreapta lui sunt canioane cu maluri roșii abrupte

pirghii care să ne țină catatonici în timp ce traversăm/ și peste noi
această ninsoare cu fulgi / bulgări de gheață. înăuntru, fiecare dorință/ vis
conservat/ se așează și unii dintre noi cad/ ceilalți ajungem în orașele de sticlă și fum
pe care ni le-am imaginat/ când a venit explozia și cerul s-a mișcat
ca o catifea neagră , cu unduirea apelor în noapte, reci.

îmi imaginez cum spațiul se mișcă / continuu ca o bandă rulantă
și noi trecătorii/ privim în jos/ și nu vedem drumul

în nemișcare / rămâne totul până ce ne oprim să alegem.
îmi imaginez o păpușă surdă aruncată de sus
care nu poate auzi nimic/ dar chipul ei cu ochii larg deschiși
exprimă atât de multă groază / asta fără să simtă nimic cu
buzele lipite de bulgări de gheață
în bulgăre inima ei / separată mecanic/ iar la gât îi strălucesc perle albe .
iar noi, înainte de a se închide / ne vom duce să o vedem. pe amândouă tărâmurile e iarnă
și încă ninge, e suflul calm si blând al exploziei/ cînd nimeni, dar nimeni, nicăieri -nu aude nimic. cînd temerile noastre înaintează, în valuri, spre celelalte dune , înalte, amenințătoare și vii.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!