poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-04-27 | |
Cu orice moarte, a altuia, din mine se tot moare,
În gânduri, amintiri, palpabil, vise spuse, chiar iubiri; Rămâne un vid, cum golul în stomac și-n mintea schizofrenic... Nu mai e timp s-anini pe-un spațiu! Numai remușcare Apare brusc, tardiv pierzi zilnic contur firii, Ce-o mutilezi în conuri de retină, în nodul frenic. Se pierde din ce e, ce-ai adunat cu tine, ce-ai, Lăsând încet, încet, un fluviu cumulat în amnezie, Căci cei ce pier, te știu, te iau fărâme, pleci, Ești tot mai rar în vorbele-n eter; doar ”vai, Pe unde-o fi și el, nu l-am zărit de mult, de-o veșnicie”... Se strânge cercul pân-a fi doar ”mine”, te tot treci. În straniu paradox te izolezi, cu știință, n-ai repere, Că nu mai e punct, sprijin, glume nu-s la fel, nici drame Și trena-n urma nemișcării reci e tot mai scurtă, introvertită În resemnare surdă, lacrimi seci... Îți pierzi avere, C-o dai -și-ai alergat-o o viață- vrei doar ceva drame, Atât cât să-ți faci ultimul voiaj, fără împrumut... că lumea-i oropsită! 13.10.2012
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate