de mă vei regăsi în tăcerea de gând
imperios răscolind nespusele tale
ignoră-mă-ți spun ca pe-o cârpă murdară
ce dacă ți-am dat de-nțeles că ești
prima și ultima oară răsăritul de liniști
în universul meu nefiresc

iar dacă totuși rezonezi în ecou
și mă vrei ca altădată la tine pe sâni
de arșiță ars gâfâind atuncea
rupe-mi căpăstru zăbala
să vin în galop tropotind

pune-mi ego-ul mai presus de orice
și lasă-te deschisă pătrunsă
de patima strânsă în mine
zile și nopți de opreliști
misterioasă sublimă
femeie...