Tic, tac orologiul bate
La-nceput de veac
Pentru suflete curate
A mai rămas pribeag
Visul ce stă la pândă
Să mai răstoarne-n sac
Durerea cea bolândă
Pe care o urăsc pribeag.
Secunda are tempoul ei
Mai iute sau mai lentă
A mai rămas doar un crâmpei
Din ea secunda aparentă.

E relativ a spune că
Iubirea e eternă
Atunci când ai o panică
La ce găsești sub pernă.
Nu lipsa de virtute este
Mai tristă decât clipa
Prin care doar ea o poveste
Reconstruiește pripa
De-a fi din nou universal
De-a fi etern uman
De-a măsura perenul val
Cu suflet, nu cu ban.
Secunda are tempoul ei
Mai iute sau mai lentă
A mai rămas doar un crâmpei
Din ea secunda aparentă.