poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-02-09 | |
Când contopirea orbitelor dragostei se face cu lacrima de bucurie
Îți spui că ai atins apogeul, deși mai vrei, mai mult Când fruntea cea înaltă a conștiinței se intercalează cu dorința cu tumult Există în fiecare ungher al incandescenței sufletului o stare de reverie. Dar ce te faci când cele două entități pline de iubire Sunt despărțite geografic de distanțe ce nu dau de știre Că e posibil a putea fi reduse, decât prin mijloace încă nededuse Că ar putea fi chiar agale, soluția aleasă să fie la întâmplare. Ești departe, dar totuși aproape Te știu acolo, dar ești în suflet mereu Te lași dusă în noapte, de candide pleoape Ești pururi în visul și în gândul meu. Această depărtare, crează o imagine pe care O regăsești alături de tine, clipă de clipă, e prea bine E amăgirea ce apare, pentru ea iubirea care, e tot mai puternică și parcă ar vrea Să-și facă loc definitiv în viața ta. Sunt două lumi paralele: cea reală, halucinant de intensă, dar pe-o linie magistrală Și cea hologramă, pe care o trăim aproape diafană Clipă de clipă, minut cu minut, e amăgirea vieții de când am știut Că e soarta crudă pentru o iubire, cu multă dorință, dar și dăruire. Ești departe, dar totuși aproape Te știu acolo, dar ești în suflet mereu Te lași dusă în noapte, de candide pleoape Ești pururi în visul și în gândul meu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate