iar zeii nu visează niciodată păsări nenăscute
oricât zbor ar ascunde piatra lui sisif
nicio încercare de nemurire nu trece nepedepsită
și eu cânt rostogolind un torace de om de zăpadă
când a primăvară devreme când a doamne iartă-mă
sugrum clipe și răstălmăcesc legea legilor nelegiuite
cu un vector de lumină obținut prin regula paralelogramului
de pe un plan mai tot timpul pregătit să-și caute înaltul
parcă doar gravitația este de vină
iar inerția fulgului se pierde în violet doar așa
că nu are altceva mai bun de făcut
.............................................
everestul e rezultatul dorinței pământului de a atinge luna
.............................................
chiar dacă fiecare stea căzătoare ar putea aduce sfârșitul
noi visăm codrii de aramă și tinerețe fără bătrânețe
între două iubiri vinovate și o cană cu vin
fiecare om care privește răsăritul poartă în suflet poezia
așa că nu-ți cer să dai gaură prin inima mea
poate doar un pic de caligrafie când mă ucizi