poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-12-26 | |
E larg și un necunoscut aievea.
În care să te-ntrebi ce poate fi; Ce poate să aducă zi de zi, În zgomotul de fond, profund în care se destramă vremea, Și-n care poți să nu mai știi de unde vii. Þipete albe, țipete prelungi... Sunt ca o înălțare de-ntrebări, O umbră ridicată pe unde verticale de chemări; Se duc și vin și în astfel de stări Chiar dorurile ți se sparg și se prefac în timp întins, Oprindu-se în zări. O muzică a gravitației, continuă, Cumva topindu-se-n lumină, Și-aici și-acolo simți, și știi c-aștepți ceva să vină. Și țipetele cad pe strună, În relaxarea tot mai amplă Chemările se duc și vin din Lună. Anume stări cad în visări Și le percepi cu timp cu tot cum îți rămân în urmă. Ecoul lor îl simți acum și le îneacă tumultuos, Dar stând și amăgindu-te, nu poți nega Momentul prețios. Un dor întins te leagă și te ține Să stai și să privești la cum se subțiază zarea, Și tu revii la un minut sau altul și la tine, simțind în mii de stări. E marea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate