| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ Manualul fluxului intern    
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2013-12-02 | | 
Eu cred că suntem toți nebuni câte un pic Că avem la mansardă măcar câte-un pitic, Găzduim vreun stol-două de păsărele, Păstram câte-un butoi ce nu are inele... Problema nu se pune de ești nebun sau nu Ci... din ce ai (ori n-ai), ce-ai putea face TU? Îți poți plânge calvarul ingropându-te-n el Sau il aduni cu grijă și... înțelegând nițel Îl iei și-l modelezi făcându-ți te miri ce: O unealtă, o treaptă, un zâmbet, un de ce... Și te trezești că-n timp ce modelai de zor Pe cerul vieții tale... a mai trecut un nor. Poate-i o nebunie, dar ințelegi ce spun? Cred că nici nu contează de ești sau nu nebun. Dacă trăiești și faci în orice zi un pic A mai trecut o zi din veacul ăsta mic... Și dacă vrând-nevrând ai și-nvățat ceva Și ai lăsat un zâmbet măcar în urma ta Îți poți chiar mulțumi pentru acea nebunie Ce presară pe viață... un praf de bucurie. 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate