poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ din valea lui Hinom ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-11 | |
– De ce ne-ai adus în cimitir?
– Ați vrut să vedeți lumea. Priviți! E lumea în cea mai pură formă. O viață scurtă, seacă și diformă plină de chin – și în final muriți. Vă ofiliți ca floarea într-un maldăr de gunoi E greu – așa că vă cuplați câte doi. Treceți prin viață ca printr-un maraton Și vă opriți speriați lângă linia de sosire. Vă priviți inutil, înecați în uimire, Apoi plângeți, îngenunchind pe beton. Ați vrea să prelungiți delirul, să trăiți La începutul morții – minusculi paraziți Ce rod constant speranța vieții. Iar când, loviți de strălucirea dimineții În patul vostru singuri vă treziți, Râdeți ca proștii. Sunteți fericiți că vi s-a dat încă o clipă. Dac-ați ști C-această clipă-i o beție, poate n-ați mai fi Ceea ce sunteți: ființe fără perspectivă Damnați a vă mânca propria colivă!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate