Mi se trage asupra-mi, cu flinte, în psihoză
Și gaura-i gol și multele-s gloanțe
Și sângele-mi curge petale de roză,
Din seva de spin... îngrădit între clanțe...

... De uși ce trântesc de pereți fără tocuri,
Pe zidul complet, ce de cap îmi zdrobește;
Nebun, neînțeles, să se schimbe în trocuri
Ce inima-mi bate și țeasta-mi plesnește.

Doar ochiul rămâne, de pleoape deschis
Și-o lacrimă într-una răsare să-l scalde.
Și-n negrul pupilei e-o lume-n abis,
Ce-mi stă să-mi mai țină măruntaiele calde.

Am vrut ochi de-o clipă-n relaș să clipească
Și storul s-a-nchis pe vecie, tenebru...
De glonț sfârtecând la ieșire o fereastră
De timp... Spre sfârșit de-un hazard dezintegru...
28.05.2012